Am gasit pe Net o postare intr-un grup care mi-a atras atentia pentru logica ei frumoasa si... adevarata! Ideea de la care porneste este daca atunci cind spune cineva 'sint sub iluzie' (adica in iluzie, mai pe romaneste) el este de fapt capabil sa o spuna. Am tradus textul din engleza cu gindul ca ne este folositor:
Quote
Cind cineva spune ‘sint sub iluzie’ sau ‘am fost sub iluzie’ cine spune de fapt asta? Adica daca cineva este sub iluzie este, oare, in stare sa spuna ca e sub iluzie? Iluzia poate spune ‘sint sub iluzie’? Nu este tot o iluzie (sa afirme asta)?
Ca sa realizezi iluzia trebuie sa fii cumva in afara iluziei - dar cum se poate realiza asta? Poti sa-ti vezi eul din afara si sa spui ‘sint eul?’
Oamenii normali (adica oamenii normei, care se ghideaza dupa norme) nu pot spune ‘sint sub iluzie’ decit atunci cînd citeaza pe cineva care a realizat ce este iluzia - un Sfint sau un Maestru. Dar numai citind nu inseamna ca sîntem constienti de iluzie.
Cred ca acest text poate face parte cu succes din arhivele Ramana Maharshi. El se aliniaza perfect la invatatura despre Sine si despre cunoasterea limitata si falsa a eului. El mai explica si de ce sintem atit de dornici sa dam mereu citate din cutare maestru, ca si cum asta ar certifica gradul nostru de cunoastere.
Editat de 1 ori. Ultima editare la 19/01/2015 06:46 by avatar.
